E greu sa fii om
Anul acesta a fost un an in care am inceput sa am mai putina incredere in oameni. Am realizat ca nu e nevoie sa fortezi legaturi sau sa crezi ca toate intentiile sunt bune. Cand intentiile sunt bune, se vad; cand nu, nici nu conteaza cat de mult incerci sa le vezi altfel, adevarul iese la suprafata. Si cred ca asta m-a facut sa privesc lumea cu mai multa atentie si, poate, cu mai multa precautie.
Am descoperit totodata ca fericirea mea nu vine din agitatie, din asteptari sau din aprobarea celorlalti.
Fericirea mea vine din liniste, din momente simple, in care pot sa respir fara presiune, sa simt fara sa justific si sa exist fara sa demonstrez ceva.
Poate de asta m-am si indepartat mai mult de oameni.
Am simtit ca e nevoie sa fac spatiu in jurul meu ca sa inteleg ce conteaza cu adevarat. Si printre toate aceste distante si reflectii, am luat o decizie care mi-a adus multa liniste si bucurie: sa o am pe Maya, pisica mea.
Prezenta ei m-a invatat cat de multa pace poate sa aduca o fiinta care iti ofera afectiune fara conditii, fara judecati.
E greu sa fii om.
Sa simti, sa intelegi, sa iti dai seama cine esti si cine merita sa fie langa tine.
Dar in acelasi timp, e frumos sa descoperi ca linistea, simplitatea si iubirea pura chiar si in forme mici, precum blana calda a unei pisici in bratele tale sunt lucrurile care conteaza cu adevarat.
Craciun fericit tututor!
